Despre bambus
Studiu privind fibra de bambus si efectul antibacterian
Infestarea microbiana reprezinta un pericol si implica un disconfort in viata de zi cu zi. Mirosul neplacut al articolelor vestimentare care intra in contact direct cu pielea, cum sunt sosetele de exemplu, respandirea bolilor, patarea si degradarea textilelor sunt doar cateva din efectele negative ale microbilor. Astfel, se pune problema utilizarii unor fibre care sa diminueze, sau chiar sa impiedice complet aceste efecte nocive.
In acest sens, fibra de bambus este fibra care revolutioneaza industria de textile. Un proces de fabricatie unic face posibila crearea de materiale puternic pemeabile si absorbante realizate doar din fibra de bambus.
Fibra de bambus are in mod natural proprietati antibacteriene, hipoalergice si de deodorizare. Asociatia de Verificare a Textilelor din Japonia confirma faptul ca si dupa 50 de spalari industriale, esantionul din fibra de bambus inca isi pastreaza proprietatile. Testele realizate de aceasta asociatie arata ca aproximativ 70% din bacteriile cu care a fost infestat esantionul de fibra de bambus au fost distruse.
Aceasta proprietate naturala pe care o are bambusul nu produce alergii ale pielii, asa cum o face orice alta fibra care necesita tratatare chimica.
In prezentul articol se analizeaza comportament antibacterian si antifungic al sosetelor din fibra de bambus, comparativ cu al sosetelor realizate 100% bumbac, 100% vascoza si 50/50% bambus/bumbac (inainte si dupa purtarea sosetelor).
Metodologie si rezultate
Test 1: Rezistenta bacteriilor
Pentru a afla modul in care probele sunt capabile sa impiedice supravietuirea bacteriilor, s-au folosit 2 organisme de testare (Escherichia coli și Staphylococcus aureus). De la 24 pana la 120 ore de incubare la 37°C, s-a verificat la fiecare 24 de ore concentratia bacteriilor care au suprevietuit in cazul celor 4 esantioane. Testul s-a facut de asemenea in pentru sosete purtate. Rezultatele arata ca bacteriile sunt mult mai putin rezistente in cazul sosetelor din bambus, decat in cazul celor din bumbac, si similar in cazul sostelor 50/50 bambus/bumbac.
Tabel 1 – Rezistenta bacteriei Escherichia coli (Inainte de purtarea sosetelor)
Esantioane |
Initial 0.1ml inocula |
Nr. colonii (103 cfu/ml) |
||||
Ziua1 |
Ziua2 |
Ziua3 |
Ziua4 |
Ziua5 |
||
100% Bambus |
21* |
6 |
– |
– |
– |
– |
50/50% Bambus/Bumbac |
10 |
– |
– |
– |
– |
|
100% Bumbac |
57 |
38 |
5 |
– |
– |
|
100% Vascosa |
PMPN |
220 |
103 |
50 |
43 |
*105 cfu/ml
PMPN – prea multe pentru a fi numarate
Tabel 2 – Rezistenta bacteriei Staphylococcus aureus (Inainte de purtarea sosetelor)
Esantioane |
Initial 0.1ml inocula |
Nr. colonii (103 cfu/ml) |
||||
Ziua1 |
Ziua2 |
Ziua3 |
Ziua4 |
Ziua5 |
||
100% Bambus |
33* |
200 |
16 |
– |
– |
– |
50/50% Bambus/Bumbac |
250 |
30 |
– |
– |
– |
|
100% Bumbac |
PMPN |
280 |
20 |
– |
– |
|
100% Vascosa |
PMPN |
PMPN |
230 |
140 |
28 |
* 105 cfu/ml
PMPN – prea multe pentru a fi numarate
Tabel 3 – Rezistenta bacteriei Escherichia coli (dupa purtarea sosetelor)
Esantioane |
Ziua1 |
Ziua2 |
Ziua3 |
Ziua4 |
Ziua5 |
100% Bambus |
PMPN |
228 | 146 | 50 | – |
50/50% Bambus/Bumbac |
PMPN |
PMPN |
160 | 70 | 7 |
100% Bumbac |
PMPN |
PMPN |
200 | 90 | 25 |
100% Vascosa |
PMPN |
PMPN |
PMPN |
PMPN |
250 |
PMPN – prea multe pentru a fi numarate
Tabel 4 – Rezistenta bacteriei Staphylococcus aureus (dupa purtarea sosetelor)
Esantioane |
Ziua1 |
Ziua2 |
Ziua3 |
Ziua4 |
Ziua5 |
100% Bambus |
PMPN |
PMPN |
270 | – | – |
50/50% Bambus/Bumbac |
PMPN |
PMPN |
280 | 150 | – |
100% Bumbac |
PMPN |
PMPN |
PMPN |
220 | 100 |
100% Vascoza |
PMPN |
PMPN |
PMPN |
PMPN |
PMPN |
PMPN – prea multe pentru a fi numarate
Test 2: Rezistenta fungilor
Pentru acest test s-au folosit 2 organisme de testare (Aspergillus niger si Trichoderma viridae). Verificarea concentratiei de fungi s-a facut la fiecare 24 de ore in cazul celor 4 esantioane, pentru o perioada de incubare de la 48 la 260 ore la 27°C. Rezultatele sunt oarecum asemanatoare in cazul celor 4 esantioane.
Tabel 5 – Rezistenta fungilor Aspergillus niger (inainte de purtarea sosetelor)
Esantioane |
Initial 0.1ml inocula |
Nr. colonii (102 cfu/ml) |
||||
Ziua1 |
Ziua2 |
Ziua3 |
Ziua4 |
Ziua5 |
||
100% Bambus |
7* |
5 |
2 |
– |
– |
– |
50/50% Bambus/Bumbac |
4 |
– |
– |
– |
– |
|
100% Bumbac |
5 |
1 |
– |
– |
– |
|
100% Vascosa |
7 |
5 |
8 |
13 |
14 |
* 102 cfu/ml
Tabel 6 – Rezistenta fungilor Trichoderma viridae (inainte de purtarea sosetelor)
Esantioane |
Initial 0.1ml inocula |
Nr. colonii (102 cfu/ml) |
||||
Ziua1 |
Ziua2 |
Ziua3 |
Ziua4 |
Ziua5 |
||
100% Bambus |
19* |
34 |
35 |
28 |
23 |
20 |
50/50% Bambus/Bumbac |
29 |
28 |
20 |
19 |
19 |
|
100% Bumbac |
38 |
38 |
35 |
35 |
28 |
|
100% Vascoza |
39 |
30 |
34 |
36 |
20 |
* 102 cfu/ml
Test 3: Rata de crestere si inmultire a bacteriilor si fungilor
Rata de crestere a bacteriilor (E. coli si S. aureus) si fungilor (T. Viridae si A. niger) au fost comparate dupa cultivarea in straturile esantioanelor. Rezultatele arata ca rata de crestere a organismelor in straturile fibrei de bambus este mai scazuta comparativ cu celelalte esantioane, Efectul antimicrobian natural al bambusului nepermitand multiplicarea organismelor.
Tabel 7 Comparatie a ratei de crestere a bacteriilor si fungilor
Esantioane |
Rata de crestere bacterii |
Rata de crestere fungi |
||
E. Coli |
S. Aureus |
A. Niger |
T. Viridae |
|
100% Bambus |
+ |
++ |
+ |
++ |
50/50% Bambus/Bumbac |
++ |
+++ |
++ |
+++ |
100% Bumbac |
+ |
++ |
+ |
+++ |
100% Vascoza |
+++ |
+++ |
++ |
+++ |
+ Rata de crestere moderata
++ Rata de crestere mare
+++ Rata de crestere foarte mare
Test 4 Analiza evolutiei intr-o perioada de timp
Pentru a analiza efectul inhibitor al diferitelor esantioane de textile asupra bacteriilor si fungilor s-a comparat evolutia in timp a acestora si s-a observat ca E.coli a rezistat doar pana la 24 de ore in esantionul de bambus si in cel 50/50% bambus/bumbac, in timp ce in cazul vascozei aceasta a rezistat pana la 120 de ore, iar in cazul bumbacului 100% a rezistat 72 de ore. Pentru cea de-a doua bacterie analizata, S.aureus, rezultatele au fost aceleasi ca prima situatie.
Test 5 Efectul inhibitor al mirosurilor
Acest test este realizat printr-o metoda ce presupune incubarea intr-o sticla, utilizand transpiratie artificiala, ce consta in clorură de sodiu (2,5%), uree (1,2%) si acid lactic deconcentratie 85% (3,4%), hidroxid de potasiu (1,4%), si hidroxid de amoniu pentru mentinerea unui pH neutru (7). Aceasta solutie este incubata cu suspensii de pamant (1 gm pamant de gradina in 10 ml de apa, 1 ml de suspensii in 100 ml transpiratie artificiala). Esantionul este incubat intr-un borcan cu capac la temperatura de 30˚C. Mirosul este apreciat subiectiv de evaluatori dupa 1, 4, 8 si 11 zile.
Tabel 8 – Aprecierea mirosurilor
Nr.Crt. |
Esantion |
Miros |
1 |
100% Bambus |
Absencta mirosului |
2 |
50/50% Bambus/Bumbac |
Prezenta mirosului |
3 |
100% Bumbac |
Prezenta mirosului |
4 |
100% Viscoza |
Prezenta mirosului |
CONCLUZII
Pe baza analizei de mai sus, se observa ca bambusul are proprietati antimicrobiene foarte bune, urmat fiind de tesatura combinata 50/50% bambus/bumbac, bumbac si vascoza.
Rezultatele arata de asemenea ca nu exista un nivel al activitatii antimicrobiene in cazul esantioanelor de bumbac iar acesta chiar favorizeaza inmultirea microorganismelor.
Ca urmare a studiului aprofundat de mai sus, este evident faptul ca esantioanele de bambus au efect antimicrobian natural, caracteristica ce face din bambus, comparativ cu bumbacul, o tesatura mult mai potrivita pentru productia de lenjerii de pat, prosoape, halate de baie, lenjerie intima sau sosete.
Lasa un raspuns